Teatrul de Nord Satu Mare Trupa Harag György

Piesa scrisă de Szilagyi Laszlo și pusă pe muzică de Zerkovitz Bela a avut premiera în 1926, când moda operetei începea să se stingă la Budapesta și se simțeau deja valurile frământărilor istorice care aveau să urmeze. Exista în acei ani o nostalgie a vremurilor de aur ale Imperiului austro-ungar, cu aristocrația lui de paradă și amestecul de limbi și culturi pe care Primul Război Mondial l-a aruncat în aer, trimițând fiecare popor în matca lui națională. “Pupăcioasa” aruncă o privire ușor nostalgică și adesea parodică spre vremurile de aur ale comediei muzicale, căci eroina este o stea în devenire a scenei.

Fotografie: Czinzel László

Tablou de grup

Povestea nu duce lipsă de clișee și putea foarte ușor să cadă în derizoriu fără muzica foarte bună compusă de Zerkovitz Bela, un mare talent, pare-se autodidact, care activa în domeniul operetei încă de dinainte de război. Avem un cuplu romantic cu năbădăi (Kato, cântăreața, și Pista, pianistul), un cuplu comic (Ibolya – bărbat, deși nu pare – și Rica), un personaj nobil (baronul Tarpataky, iubitor de operetă și îndrăgostit de Kato), obligatoria galerie de aristocrați paraziți și o pleiadă de plebei dintre care se distinge măcelarul Kubanek, un personaj pe care Szilagyi l-a desenat mai atent, prototip de mic burghez din vremea imperiului: are un nume ceh și vorbește o maghiară stricată condimentată cu expresii nemțești. Desigur, totul se termină cu bine. Se cântă mult, se dansează vioi, dar nu lipsesc nici scenele de reală emoție, mai ales cele dintre bătrânul baron și foarte tânâra lui protejată.

Fotografie: Czinzel László

Peter Attila Zsolt și Kovacs Nikolett

Regia lui Bessenyei Istvan conduce trupa spre o reușită în relația ei cu publicul și oferă o revenire spectaculoasă actriței Rappert-Vencz Stella în rolul principal feminin: șarmantă și foarte bună în momentele muzicale, nuanțând etapele prin care trece personajul. Îi dă replica invitatul Baksa Andras, competent și egal cu sine. Savuroasă e Kovacs Niki în rolul intrigantei Rica, sexy și dezinvoltă, iar Peter Attila-Zsolt nu-și dezminte binecunoscutul talent de comedian. Momentul de cabaret al celor doi e un punct culminant al spectacolului. Poate cea mai bună prestație – nobilă, atentă la detalii, întru totul convingătoare – o are veteranul Toth-Pall Miklos în rolul baronului, căruia îi dă o savoare de epocă și o tensiune interioară palpabilă, evitând cabotinismul și ramolismentul. Nagy Orban apasă mult și bine pe tipicăriile lui Kubanek, iar Laszlo Zita e o prezență, mai degrabă decât un personaj, în rolul scris destul de precar al doamnei Hunyadi. O prestație sobră, pe măsura rolului, i-am zice, tragicomic, are Gaal Gyula întrupându-l pe valetul Salvatore, care deplânge întruna decăderea aristocratului său stăpân, făcându-se, întrucâtva, portavoce a dramaturgului.

Fotografie: Czinzel László

Toth-Pall Miklos și Rappert-Vencz Stella

Ambii coregrafi ai trupei, Bordas Attila și Gabriela Tănase, au lucrat la spectacol, întrucât sunt încorporate stiluri diferite de dansuri, fie rustic, fie de cabaret, iar scenele ansamblului “de cartier” au cerut o coordonare minuțioasă. Decorul lui Fornwald Greti permite treceri lejere între momente, iar costumele realizate de Szabo Anna contribuie la farmecul de epocă, mai ales în partea “de mahala”. Conducerea muzicală, esențială în asemenea spectacole, o asigură Annamaria Manfredi, care conduce de la pian și orchestra cu Anderco Peter, Marcel Sabo și Cserey Csaba.