Teatrul de Nord Satu Mare Trupa Harag György

Subsemnații, în numele conducerii artistice, consiliului artistic și întregului colectiv al Trupei Harag György, ne exprimăm pe această cale uimirea și neînțelegerea cu privire la declarațiile derutante și inducătoare în eroare rostite la emisiunea Agenda Publică a postului de televiziune Informația TV. În același timp considerăm că este datoria noastră să respingem afirmațiile neadevărate rostite în emisiune: 

1. Nu corespunde adevărului presupunerea insinuată de mai multe ori pe parcursul emisiunii, cum că inițiativa declarării celor două trupe a Teatrului de Nord ca entități juridice distincte ar aparține în exclusivitate Trupei Harag György, precum nici afirmația că această inițiativă ar fi promovată exclusiv, sau aproape exclusiv, de semnăturile angajaților de naționalitate maghiară. Pe lângă marea majoritate a angajaților secției maghiare și a angajaților comuni, inițiativa a fost semnată și de unii angajați din cadrul personalului artistic al secției române și, indiferent de apartenența etnică, a fost încurajată și de majoritatea membrilor conducerii instituției (anume de patru membrii din totalul de cinci). Trebuie să subliniem, și pe această cale, că această propunere a fost inclusă în planurile manageriale ale doi manageri consecutivi, fiind salutate de două comisii diferite a două cicluri politice diferite, succesive.
   
   Este important de menționat că, printre membrii acestor comisii, pe lângă oameni de specialitate, se aflau, de fiecare dată, și reprezentanții primăriei (ultima dată în persoana doamnei vice-primar Marcela Papici) care, la fel ca ceilalți membrii ai comisiei, indiferent de apartenența politică, au acordat, de fiecare dată, cel mai mare punctaj acestor planuri manageriale. Din câte știm noi, doamna vice-primar nu a obiectat nici atunci și nici până în prezent față de detaliile cu privire la reorganizarea a celor două trupe în entități juridice distincte. Faptul că până în prezent, indiferent de afilierea politică sau etnică, aceste inițiative și proiecte manageriale au fost acceptate de toți membrii comisiilor sus menționate, demonstrează că nu este vorba nici de un act politic, nici de unul etnic, ci de unul pur profesional și administrativ. Ne întristează faptul că, mai nou, unii încearcă să prezinte această inițiativă ca fiind o problemă etnică sau politică. 
   
   Noi însă, oameni de teatru, nu considerăm de datoria noastră să facem politică sau să ne implicăm în discuții nevrednice vocației noastre. Cu toate acestea considerăm că este esențial să subliniem că argumentele noastre sunt strict profesionale și se bazează pe precedente de succes, bucurându-se de suportul majorității angajaților teatrului. Menționăm, de asemenea, că mai mult de 10% al viitorului colectiv al posibilului Teatru Harag György ar fi de naționalitate română. Tot așa, ar rămâne un număr însemnat de angajați de naționalitate maghiară în cadrul Teatrului de Nord. Și aceste circumstanțe atestă faptul că nu este vorba despre o segregare pe criterii etnice, ci despre crearea unui management și unei administrații proprii ambelor trupe, bazate pe criterii profesionale.
    
2. În conformitate cu textul proiectului de hotărâre al Consiliului Local, discutat în emisiune, transformarea celor două trupe a Teatrului de Nord în entități juridice distincte s-ar materializa nu prin reorganizare totală, ci printr-o reorganizare parțială.
   
   Nu corespunde, deci, adevărului afirmația conform căreia proiectul ar avea în vedere desființarea Teatrului de Nord, respectiv înființarea a două teatre noi. Conform reorganizării parțiale, Teatrul de Nord nu s-ar desființa, precum nu și-ar pierde nici numele, nici sediul, nici statutul și nici „brand-ul”, ci ar avea loc doar o desprindere a secției maghiare sub numele de Teatrul Harag György. Nu avem motive să presupunem că moderatorii și invitații emisiunii nu ar fi cunoscut textul proiectului, căci acesta a fost prezentat de mai multe ori pe durata emisiunii, mai mult, cei prezenți, au citat unele pasaje din el. Ca urmare trebuie să ajungem la regretabila concluzie că avem de-a face cu o intenționată inducere în eroare atât a angajaților, cât și a publicului.
    
3. Considerăm șocantă și de rea-credință presupunerea domnului Carol Erdös ca, o posibilă separare juridică a celor două secții, ar avea drept țintă mutarea definitivă a sediului Teatrului de Nord la Casa de Cultură a Sindicatelor. Nici nu am propus, și nici nu avem intenția de a propune vreodată asemenea inițiative, mai mult, din solidaritate față de colegii de la secția română care servesc și ei nobila cauză a artei teatrale, ne vom opune ferm unor asemenea inițiative.
   
   Totodată este evident că acest lucru nu este posibil nici din punct de vedere juridic în condițiile în care sediul oficial al Teatrului de Nord, chiar și în cazul unei reorganizări parțiale, este clădirea de patrimoniu aflată pe strada Horea nr. 3-5. Mai mult, toate proiectele de finanțare a renovării clădirii teatrului oferite de către Uniunea Europeană menționează Teatrul de Nord ca beneficiar, aceasta reprezentând o altă dovadă a faptului că ideea mutării definitive a sediului Teatrului de Nord este o presupunere aberantă.
   
   După părerea noastră, asemenea presupuneri rău-intenționate își au rădăcinile în niște prejudecăți nevrednice nouă, oamenilor de teatru.
   
   Conform scrisorii de intenție a conducerii teatrului, precum și al textului proiectului de hotărâre, sediul ambelor teatre trebuie să rămână clădirea aflată pe strada Horea nr. 3-5.
    
4. Nu corespunde adevărului afirmația domnului Carol Erdös legat de faptul că dânsul l-ar fi angajat pe Stier Péter, precum nici faptul că, în cadrul instituției, nu ar exista, în prezent, post de director administrativ.
   
   În prezent, Stier Péter este directorul administrativ al Teatrului de Nord, prin consecință nu este angajat direct al Trupei Harag György, ci angajat comun. Stier Péter a fost angajat în cadrul teatrului nu pe mandatul directoratului lui Carol Erdös, ci la trei ani după expirarea acestuia, în perioada directoratului succesorului lui, Gheorghe Ciuclean, la inițiativa directorului artistic Lőrincz Ágnes.
    
5. Nu corespunde adevărului afirmația conform căreia scrisoarea de intenție a directoratului cu privire la instituționalizarea independentă a celor două trupe ale Teatrului de Nord ar fi fost semnat de actualul director artistic al trupei, Bessenyei Gedő István.
   
   Dânsul este director artistic al trupei începând din data de 16 ianuarie, prin urmare, scrisoarea de intenție întocmită anterior acestei date nu a fost semnat de el, ci de predecesorul lui. Actualul director a ocupat, la data respectivă, funcția de consilier artistic, dramaturg, coordonator al biroului PR și totodată se număra printre acei aproape 90 de angajați ai teatrului care au susținut prin semnăturile lor această inițiativă. Precedentul director artistic care a semnat memorandumul se numește nu Bessenyei Gedő István, ci Bessenyei István, actor și regizor al trupei noastre.
   
   Nu înțelegem cum poate vorbi despre unitate o persoană care nu a reușit de-a lungul deceniilor, și după cum se pare, nici în prezent nu reușește, să rețină corect numele unui coleg cu care colaborase în cadrul instituției pe o perioadă de 33 de ani...
    
6. Actorul Carol Erdös a pus la îndoială, în cadrul emisiunii, circumstanțele numirii actualului director artistic. Răspunzând la întrebarea pusă, îl informăm pe această cale pe domnul Erdös că Bessenyei Gedő István a fost numit director artistic de către managerul instituției conform legislației române în vigoare. Înaintea preluării mandatului, a fost convocată, de foștii și actualii lideri ai trupei, o ședință cu participarea întregului personal al Trupei Harag György. Este de neînțeles pentru noi în ce măsură îl afectează această decizie pe domnul Erdös, membru al secției române. Atitudinea dânsului ne surprinde cu atât mai mult, cu cât secția maghiară nu s-a implicat niciodată, sub nicio formă în problemele interne ale secției române.
   
   Cu toate acestea, dacă domnul Erdös are în continuare îndoieli de natură legală în ce privește numirea directorului artistic, cu actuala și viitoarea organigramă, sau în ce privește funcționarea managementului instituției, este rugat să consulte legislația în vigoare cu precădere cele referitoare la managementul instituțiilor publice culturale:
   Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 189/2008 privind managementul instituţiilor publice de cultură, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 269/2009, Hotărârea Guvernului nr. 1301/2009, Ordonanța de Urgenta a Guvernului nr. 77/2013, Legea funcționarului public, etc.
    
7. Nu corespund adevărului nici afirmațiile domnului Carol Erdös legate de istoria Trupei Harag György, respectiv a Teatrului de Nord.
   
   Este un fapt de istorie teatrală că Harag György, împreună cu absolvenții săi, a fondat trupa noastră la Baia Mare, în anul 1953. Timp de patru ani această trupă a funcționat ca secția maghiară a Teatrului de Stat Baia Mare, în 1956 devine secția maghiară a Teatrului de Stat Baia Mare, filiala Satu Mare, iar apoi, devenind instituție de sine-stătătoare, în perioada 1957-1969 funcționează sub denumirea Teatrul Maghiar de Stat Satu Mare, apoi între 1969-1992 secția maghiară a Teatrului de Nord, respectiv din 1993 până în prezent Trupa Harag György a Teatrului de Nord Satu Mare. Nu corespunde, deci, adevărului nici afirmația rostită în cadrul emisiunii cum că trupa noastră nu purtase niciodată numele de Teatrul Maghiar de Stat Satu Mare. La fel ca secția română, și Trupa Harag György își serbează, în această stagiune, o aniversare importantă, împlinind 60 de ani de la fondare, fapt pentru care este foarte jignitor la adresa noastră falsificarea publică a istoriei trupei. Suntem datori amintirii fondatorilor noștri să publicăm date corecte, precum și față de colegi prin respectarea trecutului și tradițiilor ambelor trupe.
    
8. Cu toate că pentru noi prezintă o mare importanță istoria vastă a Trupei Harag György, nu corespund adevărului nici afirmațiile conform cărora conducerea și angajații teatrului, respectiv membrii trupei au întocmit această inițiativă din motive etnice, istorice, sau călăuziți de orgoliu naționalist.
   
   Inițiativa s-a întemeiat pe argumente strict administrative și economice. Niciodată nu am făcut referire la fondarea secției maghiare cu 15 ani înaintea celei române cu intenția de a o folosi drept un argument în plus în vederea susținerii inițiativei noastre. Asemenea pseudo-argumente naționaliste nu ne caracterizează. Teatrul este arta momentului, arta prezentului, tocmai în spiritul acestei idei, am considerat totdeauna secția română ca fiind partener egal, tratând toți colegii de la secția română cu respect și dragoste colegială. În momentul în care am propus instituţionalizarea administrativă independentă a celor două secții, nu am avut ca punct de plecare trecutul, ci problemele actuale, încercând să creăm un viitor prosper ambelor trupe.
    
9. Nu corespunde adevărului afirmația conform căreia susținătorii acestei inițiative au acționat sub presiune, fiind forțați să semneze chestionarele, precum nu este adevărată nici presupunerea răutăcioasă că am fi oferit salar dublu semnatarilor.
   
   Suntem revoltați din cauza acuzațiilor aduse la adresa noastră cum că ne-am fi amenințat angajații cu concedieri, reținere de salarii sau orice fel de consecințe negative ca urmare a nesemnării chestionarului. Chiar și printre membrii trupei noastre există persoane care, din diferite motive, nu au semnat chestionarul. Cei în cauză pot dovedi că nu au fost sancționați sub nicio formă. Acuzațiile de acest gen circumscriu câmpul semantic al noțiunilor defăimare și calomnie și pot aduce cu sine consecințe legale. Suntem convinși că este lipsit de etică, inacceptabil și intolerabil o asemenea argumentare în absența oricăror dovezi palpabile, discreditând întreaga instituție și punând la îndoială credibilitatea atât a semnăturilor, cât și a celor care au semnat.
    
10. Este, de asemenea, o afirmație neadevărată faptul că la ședința secției române, singurul motiv profesional in favoarea instituționalizării independente a fost ideea controlării mai ușoare a unui colectiv mai redus.
    
    Cu toate că, într-adevăr a fost menționat și acest motiv, și că acesta corespunde celor mai moderne concepții de management utilizat în Europa, nu este adevărat faptul că acesta ar fi fost singurul motiv al încurajării declarării celor două trupe a Teatrului de Nord ca entități juridice distincte.
    
    Ne pare rău că, din motive de sănătate, domnul Carol Erdös nu a putut fi prezent la respectiva ședință. Noi nu am uitat de dânsul în momentele grele, susținându-l cu propriile noastre mijloace, organizând un spectacol caritabil pentru a da o mână de ajutor recuperării sale. Nu am așteptat (de altfel nici nu am primit) mulțumiri din partea dânsului, am simțit de datoria noastră să-l susținem din pură solidaritate colegială. Ne întristează însă faptul că, reîntors acasă, nu ne-a căutat și nu s-a interesat de argumentele noastre profesionale, trăgând concluzii fără a cunoaște punctul de vedere al celor care au semnat chestionarele. În temeiul unor cunoștințe de cauză lacunare, nu se poate forma o opinie obiectivă, ci doar idei preconcepute și acuzații nefondate.
     
11. Nu corespunde adevărului nici faptul că secția maghiară ar fi fost cea care a implicat pentru prima dată presa locală, în problema declarării celor două trupe a Teatrului de Nord ca entități juridice distincte.
    
    Opinia publică a luat cunoștință de această inițiativă în urma articolului redactat pe un ton subiectiv al cotidianului Informația Zilei, semnat de Viorica Shibata, articol ce apăruse înaintea conferinței noastre de presă convocată cu ocazia anunțării persoanei noului director artistic, și care, conform autorului, s-a bazat pe informații furnizate de unii membrii ai secției române (care au preferat să-și păstreze anonimatul). În urma acestui articol, biroul PR al trupei noastre, a considerat necesară pregătirea unui material în vederea acordării unor răspunsuri satisfăcătoare și obiective eventualelor întrebări ale presei. Subliniem că respectiva conferință de presă a fost convocată cu un cu totul alt motiv, iar dezbaterea problemei instituționalizării independente a fost abordată datorită solicitării reprezentanților presei.
    
    Totodată nu considerăm că am fi dezvăluit secrete, sau că am fi făcut publică o „scrisoare intimă”. Problema teatrului este o problemă publică despre care fiecare cetățean al orașului are dreptul să fie informat în mod corect. În spiritul acestei convingeri nu intenționăm să reținem nicio informație.

Considerăm, de asemenea, șocante și nevrednice tonul și retorica naționalistă adoptate în emisiune, mai cu seamă cele referitoare la spectacolele noastre susținute în Ungaria, la participările noastre la diferite festivaluri sau legate de deplasările noastre.
Dorim să clarificăm faptul că prin aceste deplasări în străinătate sporim renumele orașului nostru, al județului, dar și al țării și al comunității maghiare din România. Folosind cuvintele domnului Carol Erdös pe bună dreptate consumăm „motorina României”, motorina orașului, însă cu scopul de a spori renumele orașului și al țării. Veniturile noastre provenite din această sursă sunt investite aici, acasă, în scopul dezvoltării artei teatrale sătmărene. Ne pare rău că legat de această misiune culturală a noastră, pentru domnul Erdös, nimic nu prezintă mai mare importanță decât consumul de motorină. A omis, însă, să menționeze, de pildă, că pe lângă aprecieri și venituri, deplasările noastre în străinătate au adus teatrului și alte beneficii, spre exemplu acel autobuz, scos deja din funcțiune, donație provenită din Ungaria, care a fost folosit de ambele trupe ale teatrului pe durata a mulți ani. Pe timpul directoratului domnului Carol Erdös, prin închirierea acestui autobuz, teatrul a reușit să încaseze și venituri suplimentare, costând în deteriorarea rapidă a vehiculului. Menționăm că, în prezent, teatrul nu mai deține niciun autobuz propriu...

Considerăm a fi neadecvat argumentul enunțat în cadrul emisiunii conform căreia reorganizarea parțială a unei instituții artistice este în opoziție cu spiritul de unificare a Europei. Mottoul Uniunii Europene este „Unitate în diversitate”, iar noi considerăm că această unitate trebuie să conste în devotamentul și vocația noastră, și nu în sistemul demodat al administrației comune. Comunicarea interetnică și interculturală nu presupune o bază administrativă comună nefuncționabilă, moștenită din timpul comunismului, ci se clădește pe o comunicare fructuoasă a trupelor, respectiv a teatrelor partenere.

Astăzi, în România, noi suntem ultimul teatru cu două secții finanțată de autorități publice locale, fapt pentru care am putea susține și noi, crezându-ne atotștiutori, că aceasta este o situație ideală, că noi urmăm calea cea bună și toți ceilalți greșesc. Însă, dacă ne uităm la teatrele celorlalte orașe care au dus la bun sfârșit inițiativele de instituționalizare distinctă, ne dăm seama că structura actuală prezintă un real obstacol în calea dezvoltării noastre. Singura soluție ar fi să urmăm exemplele bine-funcționabile. În prezent încă poate părea că această structură se mai poate menține încă câțiva ani, dar realitatea este că, pe zi ce trece, putem ține din ce în ce mai puțin pasul cu teatrele concurente aflate pe piața culturală contemporană.

Este o mare greșeală să credem că administrația și bugetul comun reprezintă o garanție pentru a bifa comunicarea interetnică pe care o pretindem că o întreținem. Dimpotrivă, această administrație comună poate duce la o neînțelegere din ce în ce mai gravă a celor două trupe. Nu administrația, managementul sau marketingul comun, nici măcar limba pe care o vorbim nu sunt elementele ce ne leagă pe noi, oameni de cultură români, maghiari sau de altă naționalitate. Ceea ce ne leagă este devotamentul, conștiinciozitatea și, mai ales, respectul reciproc, în lipsa cărora nimic nu ne salvează de înstrăinare. Dacă am deveni parteneri egali, formând două instituții de succes, am putea da un nou sens comunicării interetnice ajungând la o colaborare partenerială continuă, la un dialog corect din care ar putea rezulta chiar și co-producții (fenomen rar întâlnit în ciuda managementului comun).

În cele din urmă, considerăm că este important de subliniat faptul că inițiativa sus menționată nu se poate pune în cârca unei singure persoane: nici al unui manager, nici a fostei sau actualei conduceri a secției maghiare, nici a administrației teatrului și nici a unor angajați. O inițiativă susținută de majoritatea angajaților (70%) nu poate fi înțeleasă ca dorință a unui număr restrâns de persoane, precum nici nu se poate neglija, pe baza apartenenței etnice, religioase, politice, etc., părerile celor care au semnat chestionarul. Într-un stat democratic, în cadrul unei instituții publice, trebuie să se ia în considerare o dorință susținută de marea majoritate a angajaților, indiferent de vârstă, gen, rasă, religie sau naționalitate. E greu de înțeles pentru noi argumentul conform căreia sugestiile profesionale ar trebui acceptate sau respinse pe baza rezonanței numelor semnatarilor...

În ce ne privește, noi nu dorim să participăm la discuții de acest gen, dar considerăm că este important să atragem atenția asupra respectării veridicității faptelor. În temeiul celor sus menționate cerem postului de televiziune Informația TV rectificarea informațiilor publicate, totodată ne oferim să ne prezentăm părerile noastre în cadrul unei emisiuni a postului de televiziune Informația TV cu condiția ca invitația să nu sosească ad-hoc, doar cu câteva ore înaintea înregistrării emisiunii (cum s-a întâmplat data trecută) și ca invitații să fie selectați în mod proporțional și echitabil, ținând cont și de faptul că punctul nostru de vedere reflectă părerea unei mari majorități a angajaților.

Cu stimă,

Consiliul artistic al Trupei Harag György:

     Tóth-Páll Miklós                                                                Bessenyei Gedő István
     actor, membru onorific, consilier artistic                                  dramaturg, director artistic

     Bessenyei István
     actor-regizor, consilier artistic

     Nagy Orbán 
     actor, consilier artistic

     Gaál Gyula 
     actor, consilier artistic

     Kányádi Szilárd 
     actor-regizor, consilier artistic

     Bandura Emese 
     actor-mânuitor de păpuși, consilier artistic